Industria auto americană nu se poate adapta foarte ușor la schimbările pieței, fie că sunt aduse de crize ale petrolului, așa cum s-a întâmplat în anii 70, sau de schimbări tehnologice majore, cum ar fi motoarele diesel economice sau cele electrice nepoluante. În fiecare perioadă de schimbare industria auto americană a avut de suferit. Producătorii americani de petrol au influențat dezvoltarea de automobile, mergând tot timpul pe modele mai puternice, cu motoare imense, care consumau enorm de multă benzină.
Japonezii au fost primii care au atacat în sectorul auto
Automobilele japoneze mai ieftine și mai economice au distrus pur și simplu conglomeratele auto din zona Detroit. Criza petrolului din 1973 a cvadruplat prețul barilului de petrol (de la ~3 la 12 dolari/baril). În 1979 prețul petrolului aproape s-a dublat din nou (ajungând la peste 35 dolari/baril). După creșterile de preț ale barilului de petrol, automobilele japoneze au fost descoperite de către americani, care au înțeles avantajele unui motor practic și eficient. În aceeași perioadă, europenii au construit motoare diesel eficiente pentru a profita de surplusul de motorină care rezulta din procesul de rafinare al petrolului.
Aproximativ 250.000 – 300.000 de persoane lucrau în industria auto doar în zona metropolitană Detroit la începutul anilor ’80. Din aceștia, o parte semnificativă lucra direct pentru cei trei mari producători auto: General Motors (GM), Ford, Chrysler. De exemplu, în 1979, GM avea peste 600.000 de angajați la nivel național, dintre care o mare parte erau în Michigan, în special în Detroit. Locurile de muncă din industria auto au adus bunăstare, iar Statele Unite ale Americii se puteau lăuda cu un parc auto luxos atunci când muncitorii din Europa de Est abia descopereau că pot avea propriul automobil.
Vanzările auto în SUA
În Statele Unite, vânzările anuale de automobile variază în funcție de contextul economic. În ultimii ani (post-pandemie, 2022–2024), vânzările anuale de autoturisme și vehicule ușoare (light vehicles) au fost între 13 și 15 milioane de unități. În anii de vârf, cum ar fi perioada 2015–2019, vânzările ajungeau și la 16–17 milioane de unități pe an. Aproximativ 75-80% dintre acestea sunt SUV-uri, pickup trucks și crossover-uri. Restul de 20-25% sunt sedanuri și alte tipuri de autoturisme clasice.
Piața americană este o felie mare pe care producătorii auto nu o pot ignora. Problema pentru administrația americană este că tot mai multe automobile sunt fabricate în alte țări, cum ar fi Mexic, țară care a făcut parte din USMCA (United States–Mexico–Canada Agreement), o alianță de liber schimb. Europenii și chinezii au profitat de acest contex politic, dar și de salariile mai mici din Mexic, deschizând numeroase fabrici de automobile. Toate aceste fabrici livrau cea mai mare parte a producției pe piața americană.
Fabricile auto din Mexic – problema Americii
Mexic găzduiește 26 de fabrici de automobile, aparținând unor producători de renume precum General Motors, Ford, Nissan, Stellantis, Volkswagen și Hyundai. Această infrastructură robustă a contribuit la poziționarea Mexicului ca al șaptelea cel mai mare producător de vehicule la nivel mondial în 2023, cu o producție de peste 4 milioane de unități. În plus, industria auto din Mexic este susținută de aproximativ 300 de centre de cercetare și dezvoltare, peste 50 de mărci auto și peste 500 de modele produse. Aceasta reprezintă 17,6% din sectorul manufacturier mexican și angajează aproximativ 1 milion de muncitori.
Canada – a doua poartă de intrare
Americanii mai știu că foarte multe automobile sunt importate din Canada. În 2023, Canada a produs aproximativ 1.537.111 vehicule, conform Asociației Canadiene a Producătorilor de Vehicule. Mai recent, americanii au descoperit că și transportoarele blindate Striker, utilizate de armata americană sunt fabricate în Canada. Majoritatea fabricilor de asamblare auto din Canada sunt situate în provincia Ontario, în orașe precum Brampton, Windsor, Ingersoll, Oakville, Alliston, Cambridge, Woodstock, Oshawa și Markham. Aceste orașe sunt situate în imediata apropiere a graniței americane, muncitorii din Detroit putând să privească peste râu fabrica Stellantis din Windsor.
Marea supărare – mărcile auto chinezești
Producătorii auto care realizau importuri din Europa și Canada a fost tolerați multă vreme, însă intrarea în zona americană de liber schimb a fabricilor chinezești a fost picătura care a umplut paharul. Producători auto chinezi precum: JAC Group, BYD, SAIC Motor sau Chery au deja unități de producție în Mexic. Alte fabrici de componente auto s-au instalat confortabil în imediata vecinătate a pieței americane. De exemplu, în 2023, 33 de companii chineze de piese auto s-au înregistrat în Mexic, dintre care 18 exportau către SUA. Companiile chinzești au încercat să înființeze situri de producție de componente auto și în Statele Unite ale Americi și Canada, dar realizările sunt timide.
Toate aceste fabrici din zonele de liber schimb au determinat desființarea unor fabrici auto americane, concedieri în masă și șomaj în lanțul de furnizori auto. Singura rezolvare rapidă a situației, cel puțin în viziunea administrației americane, este aplicarea de taxe de import pentru tot ce vine din aceste zone. Pe termen scurt, cumpărătorul american va resimți efectele inflației pentru că va trebui să cumpere automobile la prețuri mai mari. Pe termen lung, producătorii auto vor trebui să-și crească capacitățile de producție din SUA, dacă își doresc să rămână competitivi.
Reportajul de mai jos analizează foarte bine avantajele aduse de noile automobile chinezești.
